„Cele două minute de ură” descrise de George Orwell in romanul O mie nou sute optzecii şi patru sau despre "Principiul conducătorului" (Führerprinzip) in Romania europeana a anului 2011
Pentru ca astazi in Romania se manifesta incet dar sigur dictatura portocalie este extrem de important sa ne reamintim ca toate ororile istorice au fost posibile , datorita activarii si propagarii mecanismului urii ,care a fost indus in subliminalul popoarelor de toti dictatorii .
Pe scurt Orwell descrie imaginar in roman , ca zilnic, la ora unsprezece, toţi oamenii – inclusiv cei care ocupă funcţii destul de importante în cadrul Partidului Interior (cum ar fi cazul lui O’Brian) – îşi întrerup orice altă activitate pentru a participa – în grup – la „Cele două minute de ură”, în care, pe câte un tele-ecran imens amplasat în holul principal al fiecărei clădiri, apare figura lui Emanuel Goldstein, inamicul numărul unu al Partidului (al statului Oceania), iar cei care asistă se exteriorizează vehement, stăpâniţi de sentimente care alunecă dinspre frică spre mânie, apoi ură. Chiar şi Winston – care îl simpatizează în secret pe Goldstein – doar mimând iniţial aceeaşi adversitate împărtăşită de ceilalţi, se lasă dus de val (sau poate e vorba de hipnoză în masă) surprinzându-se în final că strigă cu ură şi gesticulează furios spre figura de pe tele-ecran. Prin aceste „două minute de ură” se urmărea atât amplificarea celor mai negative sentimente umane, cât şi menţinerea trează a atenţiei asupra inamicului (intern: Goldstein, şi extern: Eurasia, cu care acesta se spune că ar fi colaborat, iar Oceania, aflată sub guvernarea Fratelui cel Mare, ar fi fost în război): inamicul există, este activ, iar Partidul luptă pentru a-şi proteja poporul.
In Romania europeana a anului 2011 ,cele minim doua minute de ura zilnice , ne sunt inoculate sistematic ca „ Principiu prioritar al conducătorului” de stat si de partid stat in devenire.
Similitudinile pe care le traim zilnic, gratie mass media, cu scenele descrise de Orwell ,sunt uluitoare, astfel vedem nenumărate hartuiri si improscari cu noroi ale dusmanilor politici (mai putin cei din PD) ai presedintelui ,care sunt apoi infierati de catre DNA , CNSAS si tarcovnicii de partid , care repeta stereotip si tămp , o placa uzata in care sunetele sunt transformate intr-un hahait bahic.
Asistam neputinciosi la acest spectacol grotesc in care conducatorul si ciracii sai destrama sistematic conştiinţa romanului ,inoculind o ura viscerala in instutiile statului pe care nu si le pot subordona
Concluzia este aceiasi in istoria tragica a omenirii ,conducatorii care seamana ura ,pana sa culeaga furtuna produc holocaust in constiinte.
luni, 14 martie 2011
duminică, 2 ianuarie 2011
La multi ani! Poor man, dîn România ,in 2011"
Dacă în Belgia, Cehia, Franţa, Luxemburg, Olanda, Polonia, Finlanda, Suedia sau Norvegia, rata sărăciei este redusă cu 10-14 procente datorită asistenţei sociale şi familiale, în România, prin politicile de asistenţă socială şi familială, sărăcia din ţara noastră este redusă total pană aproape de lichidarea fizică şi morală a trăitorilor acestui ţinut nefericit.
Fraza "lupta împotriva sărăciei" ar trebui reformulată datorită unei folosiri abuzive, de 21 de ani, în toate campaniile electorale şi discursurile populiste, efectul resimţit de români în nivelul de trai fiind invers proporţional cu cantitatea de exprimare pe această temă. Această frază sună aproape donquijotesc, ca de altfel şi demersul nostru, al conservatorilor pentru reducerea TVA-ului la produsele alimentare de bază.
Noi, conservatorii, considerăm că demersul pe care îl facem de ani de zile, de reducere a TVA la produsele alimentare de bază, constituie o modalitate de responsabilizare a clasei politice incapabile să înţeleagă drama a milioane de români, pentru care viaţa zilnică se epuizează din consumul câtorva zeci de mii de lei.
Dar tristeţea zilnică a celor care trăiesc acum cu amintirea vremurilor în care vizionau "Rich man, poor man" a devenit de neînţeles pentru foştii şi actualii baroni, care din limuzine luxoase, transmit sarcastic formula readaptată "o să trăiţi bine, la calendele greceşti".
Fraza "lupta împotriva sărăciei" ar trebui reformulată datorită unei folosiri abuzive, de 21 de ani, în toate campaniile electorale şi discursurile populiste, efectul resimţit de români în nivelul de trai fiind invers proporţional cu cantitatea de exprimare pe această temă. Această frază sună aproape donquijotesc, ca de altfel şi demersul nostru, al conservatorilor pentru reducerea TVA-ului la produsele alimentare de bază.
Noi, conservatorii, considerăm că demersul pe care îl facem de ani de zile, de reducere a TVA la produsele alimentare de bază, constituie o modalitate de responsabilizare a clasei politice incapabile să înţeleagă drama a milioane de români, pentru care viaţa zilnică se epuizează din consumul câtorva zeci de mii de lei.
Dar tristeţea zilnică a celor care trăiesc acum cu amintirea vremurilor în care vizionau "Rich man, poor man" a devenit de neînţeles pentru foştii şi actualii baroni, care din limuzine luxoase, transmit sarcastic formula readaptată "o să trăiţi bine, la calendele greceşti".
sâmbătă, 25 decembrie 2010
"Conservatorii de azi vor să conserve prima cale ferată din România, construită de înaintaşi"
"Conservatorii de azi vor să conserve prima cale ferată din România, construită de înaintaşi"
În anul 1847, la Baziaş au început lucrările la prima cale ferată din România; linia Oraviţa-Baziaş. După o scurtă întrerupere cauzată de evenimentele din revoluţia de la 1848, lucrările sunt reluate şi duse la bun sfârşit, astfel că primul tren din Baziaş a plecat la data de 1 noiembrie 1856.
Dupa 160 de ani de ani de la construirea primei căi ferate din România de către conservatori, în acelaşi judeţ Caraş Severin se transformă în mormane de fiare vechi nu doar industria, ci şi 43,6% din totalul liniilor de cale ferată existente.
La nivelul RCFT, cele 38 de secţii de circulaţie considerate inoperabile, adică mai mult de jumătate din liniile feroviare ale judeţului Caraş Severin, ar putea fi desfiinţate.
Noi conservatorii, tragem un semnal de alarmă Ministerului Transportului să aibă în vedere faptul că, prin această decizie, foarte mulţi muncitori care utilizau transportul feroviar vor fi în imposibilitatea de a mai avea un loc de muncă.
Noi, conservatorii, mai atragem atenţia aceluiaşi minister să mai aibă în vedere faptul că dezafectarea liniilor ferate ar putea fi operabilă în condiţiile în care s-ar construi drumuri şi şosele, acestea oferind o alternativă cetăţenilor care utilizează transportul feroviar.
Sau, altă alternativă, şi care este cea mai viabilă, va fi ca noi, conservatorii să ajungem din nou la putere, astfel ca după 160 de ani să conservăm ceea ce am construit .
În anul 1847, la Baziaş au început lucrările la prima cale ferată din România; linia Oraviţa-Baziaş. După o scurtă întrerupere cauzată de evenimentele din revoluţia de la 1848, lucrările sunt reluate şi duse la bun sfârşit, astfel că primul tren din Baziaş a plecat la data de 1 noiembrie 1856.
Dupa 160 de ani de ani de la construirea primei căi ferate din România de către conservatori, în acelaşi judeţ Caraş Severin se transformă în mormane de fiare vechi nu doar industria, ci şi 43,6% din totalul liniilor de cale ferată existente.
La nivelul RCFT, cele 38 de secţii de circulaţie considerate inoperabile, adică mai mult de jumătate din liniile feroviare ale judeţului Caraş Severin, ar putea fi desfiinţate.
Noi conservatorii, tragem un semnal de alarmă Ministerului Transportului să aibă în vedere faptul că, prin această decizie, foarte mulţi muncitori care utilizau transportul feroviar vor fi în imposibilitatea de a mai avea un loc de muncă.
Noi, conservatorii, mai atragem atenţia aceluiaşi minister să mai aibă în vedere faptul că dezafectarea liniilor ferate ar putea fi operabilă în condiţiile în care s-ar construi drumuri şi şosele, acestea oferind o alternativă cetăţenilor care utilizează transportul feroviar.
Sau, altă alternativă, şi care este cea mai viabilă, va fi ca noi, conservatorii să ajungem din nou la putere, astfel ca după 160 de ani să conservăm ceea ce am construit .
sâmbătă, 4 decembrie 2010
"Nonapel către intelectualii încremeniţi în propriul proiect"
"Nonapel către intelectualii încremeniţi în propriul proiect"
Wikipedia ne spune că "Un intelectual este o persoană cu un înalt nivel cultural şi/sau ştiinţific, a cărei îndeletnicire comportă în mod esenţial o activitate spirituală (spre deosebire de îndeletnicirile manuale) în domeniul literaturii, artei sau ştiinţei şi care cercetează, analizează şi critică fenomenele sociale şi politice, semnificaţia şi efectele ideilor unei perioade istorice, sau fenomene ale naturii/structuri abstracte, ajungând la concluzii care pot influenţa evoluţia şi dezvoltarea acestora. Poate cel mai important atribut al unui intelectual este o gândire conformă cu logica şi ştiinţa, astfel fiind mai puţin tentat să cadă în ignoranţă, demagogie sau bigotism. Un intelectual este de obicei (afară de artişti) un om în căutarea adevărului, care nu poate fi decât ştiinţific, fiind la rândul lui un om de ştiinţă. Poziţia independentă a unui intelectual este bazată pe principii elaborate exclusiv pe cale raţională şi conduce în mod necesar spre nonconformism, având curajul, spre deosebire de ceilalţi, să adopte o atitudine critică, să-şi pună întrebări, să demascheze "adevăruri" larg acceptate, care se dovedesc a fi doar dogme. Totalitatea intelectualilor dintr-o comunitate socială (localitate, ţară sau comunitate de naţiuni) formează intelectualitatea acelei comunităţi, caracterizată prin diversitate. Cuvântul "intelectual", folosit ca substantiv, referitor la "muncitorul cu mintea" care îşi asumă şi o responsabilitate politică, a fost utilizat se pare pentru prima dată de Georges Clemenceau, referindu-se la "intelectuali" ca Marcel Proust sau Anatole France, care s-au unit cu ...mile Zola în apărarea lui Dreyfus."
Această definiţie extrem de cuprinzătoare relevă, dacă mai era cazul, că această ţară are nu doar 50 de intelectuali, de altfel respectabili, ci sute de mii de specialişti care corespund deplin acestei încadrări.
Nedrept este faptul că de 21 ani aceste sute de mii de intelectuali români au rămas anonimi, inducându-ni-se ideea că aceste câteva personalităţi se substituie mentalităţii tuturor, realitate care este absolut falsă.
Fiind conservator, evident pleiada de modele intelectuale pe care le venerez cuprinde personalităţile care ne-au scris istoria P.P. Carp, Tache Ionescu, fraţii Rosseti, Lascăr Catargiu şi mulţi alţii.
Evident că şi continuatorii conservatorilor au intelectuali de marcă amintind aici doar pe profesorul Irinel Popescu, avocatul Sergiu Andon sau profesorul Dan Voiculescu, autor a peste 20 de cărţi despre economie.
Caracteristic tuturor acestor intelectuali este faptul că personalitatea lor a evadat din încremenirea propriului proiect, dovedind că aceasta este soluţia pentru ca generaţiile şi timpul viitor să nu te zidească în uitare şi cel mai important aspect constă în faptul că nu ne-au impus această titulatură.
În consecinţă, intelectualilor anonimi care nu ne-au impus în toţi aceşti ani dreptul de a le fi recunoscute meritele şi care nu s-au înregimentat mental unor meschine cauze politice, noi, conservatorii, le mulţumim.
Wikipedia ne spune că "Un intelectual este o persoană cu un înalt nivel cultural şi/sau ştiinţific, a cărei îndeletnicire comportă în mod esenţial o activitate spirituală (spre deosebire de îndeletnicirile manuale) în domeniul literaturii, artei sau ştiinţei şi care cercetează, analizează şi critică fenomenele sociale şi politice, semnificaţia şi efectele ideilor unei perioade istorice, sau fenomene ale naturii/structuri abstracte, ajungând la concluzii care pot influenţa evoluţia şi dezvoltarea acestora. Poate cel mai important atribut al unui intelectual este o gândire conformă cu logica şi ştiinţa, astfel fiind mai puţin tentat să cadă în ignoranţă, demagogie sau bigotism. Un intelectual este de obicei (afară de artişti) un om în căutarea adevărului, care nu poate fi decât ştiinţific, fiind la rândul lui un om de ştiinţă. Poziţia independentă a unui intelectual este bazată pe principii elaborate exclusiv pe cale raţională şi conduce în mod necesar spre nonconformism, având curajul, spre deosebire de ceilalţi, să adopte o atitudine critică, să-şi pună întrebări, să demascheze "adevăruri" larg acceptate, care se dovedesc a fi doar dogme. Totalitatea intelectualilor dintr-o comunitate socială (localitate, ţară sau comunitate de naţiuni) formează intelectualitatea acelei comunităţi, caracterizată prin diversitate. Cuvântul "intelectual", folosit ca substantiv, referitor la "muncitorul cu mintea" care îşi asumă şi o responsabilitate politică, a fost utilizat se pare pentru prima dată de Georges Clemenceau, referindu-se la "intelectuali" ca Marcel Proust sau Anatole France, care s-au unit cu ...mile Zola în apărarea lui Dreyfus."
Această definiţie extrem de cuprinzătoare relevă, dacă mai era cazul, că această ţară are nu doar 50 de intelectuali, de altfel respectabili, ci sute de mii de specialişti care corespund deplin acestei încadrări.
Nedrept este faptul că de 21 ani aceste sute de mii de intelectuali români au rămas anonimi, inducându-ni-se ideea că aceste câteva personalităţi se substituie mentalităţii tuturor, realitate care este absolut falsă.
Fiind conservator, evident pleiada de modele intelectuale pe care le venerez cuprinde personalităţile care ne-au scris istoria P.P. Carp, Tache Ionescu, fraţii Rosseti, Lascăr Catargiu şi mulţi alţii.
Evident că şi continuatorii conservatorilor au intelectuali de marcă amintind aici doar pe profesorul Irinel Popescu, avocatul Sergiu Andon sau profesorul Dan Voiculescu, autor a peste 20 de cărţi despre economie.
Caracteristic tuturor acestor intelectuali este faptul că personalitatea lor a evadat din încremenirea propriului proiect, dovedind că aceasta este soluţia pentru ca generaţiile şi timpul viitor să nu te zidească în uitare şi cel mai important aspect constă în faptul că nu ne-au impus această titulatură.
În consecinţă, intelectualilor anonimi care nu ne-au impus în toţi aceşti ani dreptul de a le fi recunoscute meritele şi care nu s-au înregimentat mental unor meschine cauze politice, noi, conservatorii, le mulţumim.
vineri, 12 noiembrie 2010
"No Country for Old Men--Nu există ţară pentru bătrâni"
În aceşti ani conservatorii au fost extrem de aproape de românii în vârstă, acest fapt determinându-mă să parafrazez, cu tristeţe, titlul romanului omonim scris de Cormac McCarthy şi să afirm, că România, cu certitudine, nu este o ţară care să-i respecte pe bătrâni.
Amintesc acum doar de lipsa totală de respect pe care preşedintele ţării o manifestă faţă de bătrâni, cărora le-a refuzat majorarea pensiilor umilitoare pe care le au după o viaţă de muncă.
Conservatorii au dezavuat refuzul preşedintelui de majorare a pensiilor şi s-au solidarizat cu federaţiile de pensionari împreună cu care au protestat aproape o lună în faţa Cotroceniului.
Inutil însă, locuitorul Cotroceniului a ramas neclintit în decizia sa lipsită de orice urmă de respect pentru bătrânii din România, care l-au votat în urmă cu 3 ani, crezând în promisiunea mincinoasă despre un trai mai bun, dar care nu menţiona că acesta este destinat doar clientelei politice a PD.
Şi dacă preşedintele ţării nu-i respectă pe cei aproape 5 milioane de români care abia reuşesc să-si achite întreţinerea şi să-şi cumpere medicamente, atunci cu regret afirmăm că, din păcate, România anului 2010 a devenit o country care nu este pentru old men, dar nici pentru tineri, ci doar pentru şmecherii din PD care au devenit superbaroni îmbogăţiţi din bani publici.
Amintesc acum doar de lipsa totală de respect pe care preşedintele ţării o manifestă faţă de bătrâni, cărora le-a refuzat majorarea pensiilor umilitoare pe care le au după o viaţă de muncă.
Conservatorii au dezavuat refuzul preşedintelui de majorare a pensiilor şi s-au solidarizat cu federaţiile de pensionari împreună cu care au protestat aproape o lună în faţa Cotroceniului.
Inutil însă, locuitorul Cotroceniului a ramas neclintit în decizia sa lipsită de orice urmă de respect pentru bătrânii din România, care l-au votat în urmă cu 3 ani, crezând în promisiunea mincinoasă despre un trai mai bun, dar care nu menţiona că acesta este destinat doar clientelei politice a PD.
Şi dacă preşedintele ţării nu-i respectă pe cei aproape 5 milioane de români care abia reuşesc să-si achite întreţinerea şi să-şi cumpere medicamente, atunci cu regret afirmăm că, din păcate, România anului 2010 a devenit o country care nu este pentru old men, dar nici pentru tineri, ci doar pentru şmecherii din PD care au devenit superbaroni îmbogăţiţi din bani publici.
miercuri, 10 noiembrie 2010
În democraţie, ascensiunea oricărui potenţial Arturo Ui poate fi oprită".
În democraţie, ascensiunea oricărui potenţial Arturo Ui poate fi oprită".
Paranoia postelectorală este un sindrom de care toate partidele care s-au perindat la putere după '89 au fost atinse.
Paranoia politică postelectorală are aceleaşi semne clinice diagnosticabile oricărui individ: supraestimare de sine, rigiditate psihică, erori de judecată cauzate de premise subiective, limbaj persuasiv, cu tendinţe spre ipocrizie.
În cel mai scurt timp după câştigarea alegerilor, se pot identifica cel puţin câţiva trepăduşi care roiesc în jurul conducătorului, cu atitudine de yesmen.
Cu timpul, numărul ketmanilor, pentru că aşa îi numeau perşii pe cei care spuneau turcilor doar ceea ce turcii doreau să audă, creşte într-un mod atât de alarmant, încât aproape că întregul partid devine un fel de cor, în care se cântă pe o singură voce.
Acest moment este debutul ieşirii în scenă al viitorului Arturo Ui, conducătorul adulat şi de necontrazis, atotştiutorul grotesc, omniprezent al băilor de mulţime de aceea , este extrem de benefică recitirea celebrei piese de teatru a lui Bertholt Brecht.
Aviz amatorilor care au rămas cu mâna întinsă, ca a regelui Lear, nedumeriţi şi înşelaţi de politicienii categoria muscă. .
Paranoia postelectorală este un sindrom de care toate partidele care s-au perindat la putere după '89 au fost atinse.
Paranoia politică postelectorală are aceleaşi semne clinice diagnosticabile oricărui individ: supraestimare de sine, rigiditate psihică, erori de judecată cauzate de premise subiective, limbaj persuasiv, cu tendinţe spre ipocrizie.
În cel mai scurt timp după câştigarea alegerilor, se pot identifica cel puţin câţiva trepăduşi care roiesc în jurul conducătorului, cu atitudine de yesmen.
Cu timpul, numărul ketmanilor, pentru că aşa îi numeau perşii pe cei care spuneau turcilor doar ceea ce turcii doreau să audă, creşte într-un mod atât de alarmant, încât aproape că întregul partid devine un fel de cor, în care se cântă pe o singură voce.
Acest moment este debutul ieşirii în scenă al viitorului Arturo Ui, conducătorul adulat şi de necontrazis, atotştiutorul grotesc, omniprezent al băilor de mulţime de aceea , este extrem de benefică recitirea celebrei piese de teatru a lui Bertholt Brecht.
Aviz amatorilor care au rămas cu mâna întinsă, ca a regelui Lear, nedumeriţi şi înşelaţi de politicienii categoria muscă. .
duminică, 31 octombrie 2010
SE intoarce roata
Preşedintele Filialei PC Caraş Severin , Domnul Ioan Tundrea a prezidat vineri , Şedinţa Consiliului Judeţean al PC Caras Severin prilej pentru a evalua noua situaţie a filialei.
Concluzia cea mai impotantă este că, in ultima perioadă se constată solicitari tot mai multe ale unor aleşi PDL care doresc să se inscrie in PC,ingrijoraţi probabil de scăderea dramatică in sondaje.Acest fenomen a mai existat in 2004, cand PD şi a infiltrat pe listele PC căteva persoane .
Diferit fata de 2004, este faptul că acum , printre persoanele care solicită inscrierea in PC, sunt şi fosti aleşi locali PC, care au migrat spre PDL ,in ultimii ani filiala noastră fiind ţinta multor atacuri asupra aleşilor locali care şantajati sau tentaţi de diferite avantaje, au migrat spre puterea portocalie.
Conducrea filialei işi rezervă dreptul de a nu face publice numele persoanelor care solicită inscrierea in PC, menţionănd doar faptul ca, in politică intotdeuna funcţionează principiul roţii care se invărte.
Concluzia cea mai impotantă este că, in ultima perioadă se constată solicitari tot mai multe ale unor aleşi PDL care doresc să se inscrie in PC,ingrijoraţi probabil de scăderea dramatică in sondaje.Acest fenomen a mai existat in 2004, cand PD şi a infiltrat pe listele PC căteva persoane .
Diferit fata de 2004, este faptul că acum , printre persoanele care solicită inscrierea in PC, sunt şi fosti aleşi locali PC, care au migrat spre PDL ,in ultimii ani filiala noastră fiind ţinta multor atacuri asupra aleşilor locali care şantajati sau tentaţi de diferite avantaje, au migrat spre puterea portocalie.
Conducrea filialei işi rezervă dreptul de a nu face publice numele persoanelor care solicită inscrierea in PC, menţionănd doar faptul ca, in politică intotdeuna funcţionează principiul roţii care se invărte.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
